Just slowly dying...

sâmbătă, 23 iunie 2018

Capitol 1_new test


Sangele cade cu picaturi mari din mana amortita,glontul a lovit fulgerator,nu ma asteptam ,nu din partea ei..ma strecor in masina,aceasta imi da ragazul de a gandi si de a imi aplica garoul improvizat din curea;ideile se amesteca,se involbureaza,incerc sa scot la lumina intelesul intregii povesti.Ultimele zile au fost foarte intense,pline de evenimente ,inca de cand am intalnit-o pe ea in hotelul din Paris.
A deschis usa cu un gest hotarat ,m a izbit calmul ei,ma asteptam sa fie mai furioasa;ultima data am sfarsit prin a ne certa,foarte rau.Se vede din ochii ei maturitatea ,femeia pe care o stiam eu a crecut,pentru o clipa mintea imi afisa un monstru,dar nu reusesc sa vad decat frumusetea ei,acelasi corp pe care il stiam,un ideal.Isi arunca haina pe pat si cu un gest degajat ma facu sa inteleg ca vrea sa fiu langa ea.O milisescunda de ezitare nu reusi sa ma faca sa renunt,inaintai spre ea innebunit instantaneu;buzele ni se intalnira  intr o inclestare inversunata,o acopar de sarutari inspirand parfumul ei parca dorind sa l iau cu mine pentru totdeauna;o intind pe spate si fata mi se afunda intre sanii ei frumosi,sarut fiecare centimetru de piele cu setea unui pierdut in desert..o patrund intr o explozie de dorinta,in ochii ei citesc aceasi iubire pe care o stiam,in aceasta noapte suntem o fiinta iar,sa i simt pielea langa a mea nu poate fii decat ceea ce profanii numesc fericire ,gandesc...
Dimineata ma trezesc  senin,ea este imbracata deja si o privire straina in ochii ei ma facu sa tresar..pistolul din mana ei ma fixeaza ireal,hipnotic.Nu apuc sa deschid gura...simt arsura glontului inainte ca decliclul delicat al mecanismului semiautomat sa mi ajunga la timpan;sar ca un leu,sutele de ore de antrenament isi fac datoria,adrenalina ma ridica intr o levitatie imposibila proiectandu ma spre ea.O secunda,o secunda fatala in care simt fiecare vibratie a coloanei cervicale cedand sub strangerea nemiloasa a manii mele;ma simt un monstru...sunt un monstru .
Plang ca un copil cu imaginea ei in minte,durerea din mana nu mai exista;hmm,incep sa gandesc ,clar agentia stia ceva altfel m ar fi avertizat,realizez ca detin un avantaj imediat ei nestiind ce s a intamplat,asa ca trebuie sa actionez acum.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu